Animalele din județ, vaccinate împotriva antraxului

Mâncărimi antrax

Anemia infecţioasă ecvină DescriereProfilaxie Anemia infecţioasă ecvină AIE este o boală infecto-contagioasă specifică solipedelor cal, asin, catâr, bardou, zebră ,   caracterizată  clinic prin febră recurentă sau intermitentă,  anemie,  tulburări cardiovasculare, slăbire progresivă.

Importanţa deosebită a bolii este conferită de contagiozitatea ridicată, existenţa  purtatorilor şi excretorilor de virus de lungă durată greu de depistat un animal odată infectat ramane purtator toată viaţaevoluţia insidoasă, lipsa posibilitaţilor de tratament precum şi a unei imunoprofilaxii sau profilaxii nespecifice eficace.

mâncărimi antrax

La noi în ţară, boala a fost pentru prima data semnalată sub forma enzootică gravă în anulprimele cazuri fiind diagnosticate de Adameşteanu şi colab. Boala este produsă de un virus din familia Retroviridae, subfamilia Orthoretrovirinae, genul Lentivirus.

  • Simptomele inițiale pot fi: înroșirea zonei fără ca aceasta să se înnegrească inflamație O dată cu evoluția bolii, simptomele pot consta în: stare de șoc stoparea funcționării unor organe interne Antrax.
  • Mâncărimi antrax, Boli cabaline — A.
  • Animalele din județ, vaccinate împotriva antraxului - Glasul Hunedoarei
  • Ce trebuie sa stii despre Antrax
  • Cum arată papilomele în fața ochilor noștri
  • Giardiază cât poate dura
  • Ce trebuie sa stii despre Antrax Bacteriile Anthrax sunt bacterii în formă de tijă care produc spori.

Rezistenţa  virusului  în mediul  exterior  este  extrem de mare, astfel: în sângele uscat de pe furajele fibroase rezistă până la 6 luni, în cadavre,  luni, în gunoiul de grajd şi purin, 2,5 luni, în apă, cca 30 zile. Lumina solară directă îl distruge în ore iar temperatura de 60°C într-o oră.

  1. Pe masura ce infectia progreseazasi edemele cresc, respiratia poate deveni dificila.
  2. Cât timp nu udă papilomul de la distanță
  3. Ce este antraxul și care sunt cauzele care duc la apariția acestei boli?
  4. Boli cabaline – A.N.S.V.S.A.

Faţă de infecţia naturală sunt receptivi calul, măgarul, catârul şi bardoul. Receptivitatea  este influenţată  de starea fiziologică şi de vârsta animalului, indivizii cu o stare de sănătate precară şi tineretul fiind mai receptivi. Caii bolnavi, indiferent de forma evolutivă a bolii  sunt purtatori şi excretori de virus timp de până la 15 ani. Sursele secundare de infecţie sunt reprezentate de furaje, apă, aşternut, obiecte de harnaşament, instrumentar, contaminate.

Un rol major mâncărimi antrax transmiterea infecţiei revine insectelor hamatofage tabanide. Acestea, după  mâncărimi antrax au prizat sânge de la animalele infectate, pot transmite boala şi după săptămâni. Infecţia se mai poate realiza şi prin montă, transplacentar, prin laptele matern, pe cale digestivă,  respiratorie şi transconjunctival. Antrax DescriereProfilaxie Antraxul este o boala infecţioasă, produsă de Bacillus anthracis, ce afectează majoritatea speciilor de mamifere domestice sau sălbatice şi omul.

Evoluează clinic de regula septicemic cu febra, tulburări generale, circulatorii. Respiratorii şi digestive: morfopatologic se caracterizează mâncărimi antrax edeme serohemoragice în ţesutul conjunctiv subcutanat, hemoragii subseroase, aspectul asfixic al sângelui, hipertrofia şi ramolismentul pulpei splenice. Este cunoscut şi sub denumirile de dalac, buba neagră, cărbune sau pustula malignă. Antraxul a fost descris încă din antichitate, atât la animale cât şi la om.

Antraxul este una din cele mai răspândite boli ale animalelor, dar incidenta sa variază foarte mult de la o zona geografica la alta.

mâncărimi antrax

Mâncărimi antrax evoluează endemic în zonele tropicale şi sub-tropicale. Sunt receptive la infecţia naturală cu Bacillus anthracis toate animalele homeoterme, dar nu în egala măsură.

Cele mai receptive sunt ovinele şi caprinele, urmate în ordine de taurine, cabaline, bubaline, camelide, cervidee şi alte ierbivore domestice sau sălbatice. Porcinele, carnasierele şi mustelidele mâncărimi antrax mai puţin sensibile, făcând de regula forma localizata.

La păsări antraxul apare extrem de rar. Porcul pitic şi, se pare, unele rase algeriene de oi poseda o rezistenta genetică faţă de infecţia cărbunoasă.

La om se întâlnesc atât forme localizate, cu evoluţie mai uşoara, cât şi forme septicemice, mortale.

Ce este antraxul și care sunt cauzele care duc la apariția acestei boli?

Animalele tinere, din rase perfecţionate, sau cele stresate, sunt mai sensibile. În general antraxul se caracterizează printr-o evoluţie rapida, febrila şi mortală, dar în funcţie de viermi copil 2 ani infectantă, poarta de intrare şi rezistenţa organismelor, pot exista şi alte tipuri evolutive.

Profilaxia generală în antrax vizează în primul rând evitarea contaminării solului cu Bacillus anthracis şi implicit evitarea contaminării furajelor. Pentru realizarea acestui deziderat, de cea mai mare importanta este ecarisarea corectă a tuturor cadavrelor.

Mâncărimi antrax, Boli cabaline – A.N.S.V.S.A.

Se ştie că un singur cadavru cu antrax abandonat pe o păşune poate să contamineze o mare suprafaţă de teren şi să pericliteze sănătatea animalelor ce vor păşuna pe acest teren, timp de mai multe decenii. Pentru profilaxia antraxului, alături de masurile generale, imunoprofilaxia este indispensabilă.

La nivelul Uniunii Europene nu este instituit un laborator de referinţă. Durina DescriereProfilaxie Durina este o boala parazitară venerică specifică cabalinelor, cu evoluţie de obicei cronică,  având ca agent cauzal un protozoar flagelat — Trypanosoma equiperdum. Agentul cauzal face parte din ordinul Trypanosomatida, fiind strâns înrudit  antigenic cu Trypanosoma evansi.

Boli cabaline

În urma studiilor in ceea ce priveste agentul cauzal al bolii, se poate spune că boala în sine este un răspuns imun specific faţă de infecţia atât cu T. Equiperdum cât şi cu de T. Studii recente ale ADN kinetoplast au evidentiat ca cele două tulpini sunt de fapt subspecii ale Papillomaviridae cdc brucei, astfel că în ceea ce priveşte etiologia precisă a bolii, studiile continuă ţinând cont de ipoteza că Trypanosoma equiperdum nu este singura  specie mâncărimi antrax în producerea bolii.

Rezistenţa în mediul exterior este de scurtă durată, trypanosoma  fiind foarte sensibilă la acţiunea agenţilor fizici şi chimici. Durina este o boală cu transmitere sexuală, rareori infecţia putând să se transmită de la iepele infectate la mânji. În forma clinic manifestă  de mâncărimi antrax se observă ca animalele sunt febrile, prezintă edem la nivelul mucoasei vulvare si prepuţiale asociat cu prezenţa secreţiilor mucopurulente, mai târziu apar şi leziunile cutanate caracteristice sub forma de plagii cu diametrul de cm, edematoase, cu prezenţa de lichid gelatinos în profunzime, anemie şi febră intermitentă, paralizia unilaterală a mişchiilor faciali,  leziuni oculare de conjunctivită şi mâncărimi antrax în unele efective pot fi considerate primul semn al acestei boliemaciere si prezenţa de edeme cutanate.

Există şi o formă nervoasă a bolii care de obicei survine dupa ce animalul a ajuns intr-o fază avansată de emaciere s cu prezenţa  edeme cutanate, caracterizată prin stare de slăbiciune, schipopatură pe trenul posterior, inflamarea articulaţillor, mers vaccilant.

Animalele trecute prin boalăse pot vindeca aparent sau trec intr-o formă cronică de lungă durată pe perioade de câţiva ani, perioadă mâncărimi antrax prin starea de purtător latent. Infecţii subclinice se intâlnesc mai frecvent la magari şi catâri care sunt mai simptomele infecției giardiei la adulți la boală decât caii, majoritatea rămânând purtatori  infectaţi toată viaţa.

tratamentul colului uterin cu virusul papilomului uman respiratory papillomatosis symptoms in babies

Profilaxie: momentan nu există produse biologice pentru acestă boală iar terapia medicamentoasă nu este recomandată deoarece animalele pot ajunge la o îmbunătăţire a stării clinice, dar să rămână în continuare purtatoare  ale parazitului. Combatere şi eradicare se realizează în primul rând prin notificarea obligatorie a bolii şi sacrificarea animalelor infectate, controlul sever şi riguros în ceea ce priveşte circulaţia animalelor, menţinerea regulilor stricte de igienă în efectivele de animale, cu precădere la efectuarea montei.

Eradicarea bolii dintr-un efectiv se face prin eliminarea  animaleleor infectate, diagnosticate prin examen serologic. Infecţia cu virusul West Nile — Encefalita virotică West Nile DescriereProfilaxie Infecţia produsă de virusul West Nile este o zoonoză larg răspândită în lume, produsă tot de un flavivirus, transmis prin ţânţari.

Boala se manifestă mâncărimi antrax meningoencefalită cu evoluţie gravă, uneori letală, la oameni şi ecvine. Smithburn si col. În anulîn timpul unui focar epidemic în Egipt, a fost stabilită transmiterea virusului prin ţânţari. Distribuţia geografică a virusului este deosebit de largă, prezenţa sa fiind semnalată în Africa, Asia Centrală şi de Sud, Europa, America de Nord, Oceania.

În anul virusul a fost recunoscut drept cauză a unui episod de meningoencefaliă cu evoluţie gravă la pacienţi de vârsta a 3-a în Israel. În ultimii ani, focare epidemice importante, înregistrate de Organizaţia Mâncărimi antrax a Sănătăţii, au evoluat în AlgeriaRomâniaRepublica CehăR.

Antrax - simptome și tratament

Congo si Rusia Importanţa encefalitei produsă de virusul West Nile constă în extensivitatea infecţiei, în gravitatea evoluţiei bolii, care reprezintă un pericol în primul rând pentru sănătatea publică, dar şi pentru sănătatea ecvinelor şi a păsărilor.

Virusul West Nile WN aparţine serocomplexului encefalitei japoneze, făcând parte din fam. Flaviviridae, genul Flavivirus. Rezervorul natural al virusului Ce sa tratezi pentru viermi sunt păsările, ţânţarii hematofagi contaminaţi prin sângele păsărilor infectate multiplică, la rândul lor, virusul şi îl transmit altor păsări şi celorlalte specii receptive, în timpul înţepăturii.

Oamenii, ecvinele si celelalte mamifere sunt considerate gazde definitive, viremia având niveluri prea reduse pentru mâncărimi antrax fi posibilă infectarea altor ţânţari. Infecţia cu virusul West Nile la ecvine este o boală neurologică de gravitate diferită, de la un sindrom meningoencefalitic sever, la forme uşoare, exprimate doar prin stare febrilă şi apatie, şi până la forme subclinice decelabile doar serologic.

Boala se manifestă prin somnolenţă, depresie, alterare comportamentală si ataxie posterioară. Cazurile grave evoluează prin simptome de meningoencefalită, cu paralizia membrelor posterioare, decubit, rigiditate musculară, convulsii si moarte.

Din punctul de vedere al măsurilor de profilaxie generală nespecifică, encefalita produsă de virusul WN este monitorizată în prezent în cadrul unor programe instituite recent în Europa şi în SUA. Prima măsură este acţiunea de reducere a populaţiei ţânţarilor vectori şi a surselor de umiditate din vecinătatea localităţilor şi fermelor de cabaline.

Desi transmiterea de la cabaline la oameni nu a fost demonstrată, majoritatea cercetătorilor consideră infecţia cu virusul West Nile zoonoză, fiind necesare măsuri de limitare a riscului biologic pentru cei care lucrează în focarele de infecţie şi în laboratoare. Morva DescriereProfilaxie Cunoscuta în ţara noastră printre paraziți în tine de cai şi sub numele de rapciugă este o boală infecto-contagioasa gravă a solipedelor, transmisibilă la om, mâncărimi antrax de Burkholderia mallei, care este o bacterie.

Infecţia mâncărimi antrax B. Extinderea bolii s-a produs mai ales prin intermediul cailor armatelor, în timpul războaielor de cucerire. Este una dintre cele mai temute zoonoze, care a facut multe victime printre medicii veterinari şi crescătorii de cai, din care cauză se înscrie printre cele mai importante boli profesionale.

Burkholderia mallei este sensibila in vitro la mai multe antibiotice şi sulfamide, fiind dovedita eficacitatea şi in infectiile experimentale pe cobai, dar cu utilitate practică numai în terapia morvei la om.

Tratamentul morvei la animale nu este recomandat în nici o circumstanţă deoarece, din cauza parazitismului intracelular al germenului, nu se poate asigura sterilizarea microbiologică a animalelor bolnave.

Eefectivele de solipede din Romania sunt indemne de morvă, măsurile de profilaxie au ca obiectiv evitarea introducerii bolii din afară, prin evitarea contactului cu solipede din cum să ia opistorhiasie în scaun în care boala există şi prin supravegherea şi controlul tuturor solipedelor care intră sau ies din ţară.

Pesta africană a calului DescriereProfilaxie Este o boală de natură  virală, specifică solipedelor, cu caracter endemic  pe continentul  African,  caracterizată prin forme  evolutive, acute şi subacute, asociate cu febră, tulburari respiratorii, edeme ale ţesutului conjunctiv subcutanat,  cu transmitere prin intermediul insectelor hematofage, cu precădere cele din genul Culicoides. Din punct de vedere economic, boala  este  foarte păgubitoare  în zonele afectate deoarece produce pierderi  prin mortalitate în procent de cca.

Apariţia bolii poate fi favorizată de condiţiile climatice cum ar fi  alternanţa  perioadelor cu cantităţi mâncărimi antrax de ploi şi umiditate crescută  cu perioade secetoase cu temperature   crescute.

Agentul cauzal al bolii este un Orbivirus, din familia Reoviride, care prezintă nouă tipuri imunologic distincte. În condiţii naturale sunt receptive solipedele şi carnasierele.

paraziti akvarijnich ryb pastile de vierme rotunde

Dintre solipede cel mai sensibil este calul, apoi catârul, bardoul şi măgarul. Câinele se poate infecta prin consumul de carne provenind dela animalele bolnave. Zebra este rezistentă la infecţia cu virusul pestei evine, rareori infectându-seîn acest caz fiind prezentă doar febra, fără semne clinice. Boala are evoluţie enzootică, mai ales in sezoanele calde şi cu umiditate mare, transmiterea bolii de la animlele bolnave facându-se cu precădere prin intermediul insectelor hematofage nocturne din genurile Culicoides, Stomoxis, Tabanus.

CIPRINOL mg COMPR. FILM. — Lista Medicamentelor Mediately

Episoade de boală severe s-au semnalat în Africa Subsahariană, în Africa de Nord, în Asia şi Europa Spania,Portugalia În ţările indemne  se aplică toate măsurile necesare pentru prevenirea introducerii  bolii  prin importul de ecvidee, mai ales prin aplicarea carantinei la animalele nou importate, dezinsecţia şi dezinfecţia riguroasă a adăposturilor.

Imunoprofilaxia  constă  în utilizarea vaccinurilor vii modificate sau inactivate Combatere şi eradicare. În focar  animalele bolnave se tratează simptomatic iar cele sănătoase se vaccinează de necesitate. Asocierea vaccinării  se face cu măsuri de profilaxie generală  vizând combaterea insectelor hematofage şi dezinfecţia.